My life, my love

"Ca să nu-ndrăgeşti nimică, tu rămâi la toate rece."

Archive for the month “Septembrie, 2009”

Adrian Păunescu-Elegie atlantă

Noi doi atlanţi, noi doi amanţi
Ne-mbrăţişăm şi apa vine peste noi…
Iubirea mea, iubirea mea,
Nu-i niciun drum, nici înainte, nici-napoi.

Un continent, scufundându-se lent,
Dar ei, şi-n somn, îşi spun trufaş că nu…
Tu porţi un prunc, în ocean te arunc,
Salvează Atlantida, măcar tu!

Eu nu mai plâng, căci în adânc
Aceste lacrimi valul cinic l-au sporit,
Şi prin prăpăd abia te văd,
Dar tu să ştii că pân’ la moarte te-am iubit…

Iubirea mea, te rog ceva,
Ca pe o pradă să mă dai acestor peşti.
Pe-al meu schelet să urci încet
Şi către alte continente să pluteşti…

Post Navigation